Statistica oficială vorbește de peste 6.000 de elevi cu infecţii respiratorii şi gripă. Autorităţile recomandă părinţilor să-şi ţină copiii acasă în vacanţa intersemestrială. Şi să-i vaccineze, dacă mai găsesc vaccin. Cu asta, măsurile se cam încheie.
În plină epidemie de gripă, constatăm din nou absenţa educației pentru igienă. Multora li se pare deplasat să le spui copiilor cum să se spele pe mâini, în nas, cum să strănute sau să îți sufle nasul. Și totuși, sunt micile gesturi care ne pot scăpa de boală.
Pe de altă parte, atunci când e vorba de copii, evident că o mare responsabilitate revine părinților. Trebuie să știe, de pildă, că aspirina poate deveni periculoasă în cazul copiilor, avertizează pediatrul Mihai Craiu.
Părinții sunt o planetă aparte, pentru că ei percep vaccinarea copilului care este sănătos numai din perspectiva riscurilor.
Evident că unui părinte care are un copil cu vârstă mică sau cu comorbidități, cu factor de risc, aș mai cita aici copiii și tinerii până la 18 ani care primesc cronic aspirină, este de spus că aceștia sunt la un risc foarte grav de complicații din cauza gripei, nu voi detalia, dar sunt părinți care trebuie să știe chestia asta.
Dacă are gripă, părintele să nu-i dea aspirină copilului! Se poate produce o complicație motală, se numește sindrom Reye și-i afectează ficatul și creierul în același timp. E vorba de copii până la vârsta de 18 ani. De altfel, scrie și-n prospectul aspirinei.
La fel, și alte produse care conțin salicilați, adică conservanți. Să zicem conserve de compot, care are o concentrație mare de salicilat, la un pacient gripat nu-i cea mai bună idee. Există raportări în literatura de specialitate de sindrom Reye după salicilat non-medicamentos, arată dr. Mihai Craiu.
Cele trei mari greșeli pe care le fac românii
În primul rând, un test făcut acasă pentru detecție rapidă de gripă nu substituie deloc consultul la medic. Eu ca pediatru încurajez părinții care au un copil ce pare bolnav, cu boală febrilă, să meargă la medic, nu să-și sune doctorii de familie sau să citească pe internet, spune dr. Mihai Craiu.
Al doilea lucru este convingerea noastră, a românilor, că antibioticele rezolvă bolile acute febrile respiratorii. Două treimi dintre părinții români care au copii cu febră așteaptă prescripție de medicamente, a arătat dr. Craiu.
„Eu îmi învăț rezidenții ca în cazurile în care părinții cer antibiotice să investească cinci minute într-o discuție blândă cu părintele. În fond, noi suntem avocații copilului, nu ai spaimelor parentale”, spune pediatrul.
Al treilea lucru este spaima de vaccin. „Avem o fobie care e într-o creștere accelerată și se caută tot felul de explicații: ba că e alergic la ou, ba că nu e momentul. Răspunsul scurt și clar este că vaccinul antigripal existent în România este unul dintre cele mai sigure, dacă e făcut la momentul oportun – momentul oportun e undeva în noiembrie, nu acum, dar poate fi făcut și acum, întrucât în două săptămâni apar anticorpii”, a explicat dr. Craiu.
„La niciun fel de vaccin nu există o eficiență de sută la sută. Poți să te vaccinezi și să faci gripă, dar nu faci gripă din cauza vaccinului, asta e o informație eronată, ci poți să fii deja în incubație sau poți să nu faci anticorpi de la vaccin. Sunt cazuri rare, în general sunt oameni care au deja probleme imunologice, dar există. Dar n-are nicio legătură cu vreun efect prost al vaccinului”, spune, la rândul său, dr. Simina Florescu.